Cataracta: simptome și cauze

Cataracta reprezintă o încețoșare a cristalinului ochiului, care în mod normal este transparent. 

Pentru persoanele care au cataractă, vederea prin lentile încețoșate este ca și cum ar privi printr-un geam înghețat sau aburit. Vederea încețoșată cauzată de cataractă poate îngreuna cititul, conducerea unei mașini (mai ales pe timp de noapte) sau distingerea feței unui prieten.

Cele mai multe tipuri de cataractă se dezvoltă lent și nu vă perturbă vederea la început. Dar, cu timpul, cataracta va ajunge să vă afecteze vederea.

La început, un nivel mai puternic de luminozitate și ochelarii vă pot ajuta să faceți față cataractei. Dar dacă vederea afectată îngreunează activitățile dumneavoastră obișnuite, este posibil să aveți nevoie de operație de cataractă. Din fericire, operația de cataractă este, în general, o procedură sigură și eficientă.

Simptome

Semnele și simptomele cataractei includ:

• Vedere încețoșată, neclară sau întunecată
• Dificultăți din ce în ce mai mari în ceea ce privește vederea în timpul nopții
• Sensibilitate la lumină și strălucire
• Nevoia unei lumini mai puternice pentru citit și alte activități
• Observarea de "halouri" în jurul luminilor
• Schimbări frecvente ale prescripției pentru ochelari sau lentile de contact
• Dispariția sau îngălbenirea culorilor
• Vedere dublă asupra unui singur ochi

La început, tulburarea vederii cauzată de cataractă poate afecta doar o mică parte a cristalinului și este posibil să nu vă dați seama că aveți o pierdere de vedere. Pe măsură ce cataracta se extinde, aceasta tulbură mai mult din cristalin și distorsionează lumina care trece prin el. Acest lucru poate duce la simptome mai evidente.

Când trebuie să consultați un medic

Programați-vă pentru un consult oftalmologic dacă observați modificări ale vederii dumneavoastră. Dacă dezvoltați modificări bruște ale vederii, cum ar fi vederea dublă sau flash-uri de lumină, dureri oculare bruște sau dureri de cap bruște, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră.

Cauze

Cele mai multe cazuri de cataractă apar atunci când îmbătrânirea sau o leziune modifică țesutul care alcătuiește cristalinul. Proteinele și fibrele din cristalin încep să se descompună, ceea ce face ca vederea să devină încețoșată sau tulbure.

Unele tulburări genetice moștenite care cauzează alte probleme de sănătate pot crește riscul de cataractă. Cataracta poate fi cauzată, de asemenea, de alte afecțiuni oculare, de intervenții chirurgicale oculare anterioare sau de afecțiuni medicale precum diabetul. Utilizarea pe termen lung a medicamentelor cu steroizi, de asemenea, poate provoca apariția cataractei.

Cum se formează cataracta

Cataracta reprezintă încețoșarea cristalinului. 

Cristalinul este poziționat în spatele părții colorate a ochiului (iris). El focalizează lumina care trece prin ochi, producând imagini clare și precise pe retină - membrana fotosensibilă a ochiului care funcționează ca filmul unui aparat foto.

Pe măsură ce îmbătrânim, lentilele ochilor devin mai puțin flexibile, mai puțin transparente și mai groase. Vârsta și alte afecțiuni medicale fac ca proteinele și fibrele din interiorul lentilelor să se deterioreze și să se închege, ceea ce tulbură lentilele.

Pe măsură ce cataracta continuă să se extindă, încețoșarea devine mai densă. Cataracta împrăștie și blochează lumina în timp ce trece prin cristalin, împiedicând ca o imagine bine definită să ajungă la retină. Ca urmare, vederea dumneavoastră devine încețoșată.

Cataracta se dezvoltă în general la ambii ochi, dar nu întotdeauna în același ritm. Cataracta la un ochi poate fi mai avansată decât la celălalt, provocând o diferență de vedere de la un ochi la altul.

Tipuri de cataractă

Tipurile de cataractă includ:

• Cataracta care afectează centrul cristalinului (cataractă nucleară). 

La început, cataracta nucleară poate provoca mai mult miopie sau chiar o ameliorare temporară a vederii la citire. Dar, cu timpul, cristalinul devine treptat din ce în ce mai mult galben dens și vă întunecă și mai mult vederea.
Pe măsură ce cataracta avansează încet, cristalinul poate deveni chiar maro. Îngălbenirea sau maronizarea avansată a cristalinului poate duce la dificultatea de a distinge nuanțele culorilor.

• Cataracta care afectează marginile cristalinului (cataractă corticală). 

Cataracta corticală începe sub forma unor opacități albicioase, în formă de pană sau a unor dungi pe marginea exterioară a cortexului cristalinului. Pe măsură ce progresează încet, dungile se extind spre centru și interferează cu lumina care trece prin centrul cristalinului.

• Cataracta care afectează partea din spate a cristalinului (cataractă subcapsulară posterioară). 

Cataracta subcapsulară posterioară începe ca o zonă mică, opacă, care se formează de obicei în apropierea părții din spate a cristalinului, chiar în calea luminii. Deseori, cataracta subcapsulară posterioară afectează vederea când citești, diminuează vederea în lumină puternică și provoacă străluciri sau halouri în jurul luminilor pe timp de noapte. Acest tip de cataractă tinde să progreseze mai rapid decât alte tipuri.

• Cataracta cu care vă nașteți (cataractă congenitală). 

Unii oameni se nasc cu cataractă sau o dezvoltă în timpul copilăriei. Această cataractă poate fi genetică sau poate fi asociată cu o infecție intrauterină sau cu o traumă. Totodată, aceasta cataractă poate fi cauzată de anumite afecțiuni, cum ar fi distrofia miotonică, galactosemia, neurofibromatoza de tip 2 sau rubeola. Cataracta congenitală nu afectează întotdeauna vederea, dar dacă o face, de obicei este eliminată la scurt timp după depistare.

Factori de risc

Factorii care cresc riscul de cataractă includ:

• Înaintarea în vârstă
• Diabetul
• Expunerea excesivă la lumina soarelui
• Fumatul
• Obezitatea
• Tensiune arterială ridicată
• Leziuni sau inflamații oculare anterioare
• Operație oculară anterioară
• Utilizarea îndelungată a medicamentelor cu corticosteroizi
• Consumul de cantități excesive de alcool

Prevenție

Niciun studiu nu a demonstrat cum se poate preveni cataracta sau cum se poate încetini progresia acesteia. Dar medicii cred că mai multe strategii pot fi utile, printre care:

• Faceți controale regulate ale ochilor.

Examinările oftalmologice pot ajuta la depistarea cataractei și a altor probleme oculare în stadiile lor timpurii. Întrebați-vă medicul cât de des ar trebui să vă faceți un examen oftalmologic.

• Renunțați la fumat. 

Adresați-vă medicului pentru sugestii despre cum să vă lăsați de fumat. Medicamentele, consilierea și alte strategii sunt disponibile pentru a vă ajuta.

• Gestionați alte probleme de sănătate. 

Urmați-vă planul de tratament dacă aveți diabet sau alte afecțiuni medicale care vă pot crește riscul de cataractă.

• Alegeți o dietă sănătoasă care să includă multe fructe și legume.

Adăugarea unei varietăți de fructe și legume colorate în dieta dumneavoastră vă asigură că obțineți multe vitamine și nutrienți. Fructele și legumele au mulți antioxidanți, care ajută la menținerea sănătății ochilor dumneavoastră.

Studiile nu au dovedit că antioxidanții sub formă de pilule pot preveni cataracta. Dar un studiu populațional de amploare a arătat recent că o dietă sănătoasă, bogată în vitamine și minerale, a fost asociată cu reducerea riscului de apariție a cataractei. Fructele și legumele au multe beneficii dovedite pentru sănătate și reprezintă o modalitate sigură de a crește cantitatea de minerale și vitamine din dieta dumneavoastră.

• Purtați ochelari de soare. 

Lumina ultravioletă de la soare poate contribui la dezvoltarea cataractei. Purtați ochelari de soare care blochează razele ultraviolete B (UVB) atunci când vă aflați în aer liber.

• Reduceți consumul de alcool. 

Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de cataractă.